de Rem
Decor total alb..
Nimic altceva decât doi bărbaţi, în costume complet albe. Cei doi se
uită în jur, şi afişând surprindere totală, încep o
conversaţie, continuând să caute cu privirea în jurul lor, chiar dacă
nimic nu era acolo:
Primul : Ce facem?
Al doilea : Începem...
I : Cum?(se uită la
celălalt, oarecum mirat...)
II : Cum ce?
I : Cum începem?
II : Păi, cred
că a şi început...(îşi întoarce privirea înapoi spre împrejurimi,
căutând parcă ceva...)
I : Păi... n-ar
fi trebuit să facem ceva?
II :
Bănuiesc...(cu un ton oarecum plictisit)
I : Ce
bănuiţi?
II : Nimic... ziceam
şi eu, aşa... tic verbal...
I : Mda... Şi totuşi, ce facem?
II : Chiar nu ştiu, sincer să fiu... Aţi mai făcut
aşa ceva?
I : „Aşa ceva”?
II : Adică... (gesticulează, arătând împrejurul lor cu o
rotire rapidă de mână...)
I : ...(câutând să-şi înţeleagă interlocutorul... după
o secundă ezitantă, îşi dă seama de sensul cuvintelor
mâinii celui de-al doilea, răspunzând prompt:) A! Da,
bineînţeles... Sigur, cum să nu... Doar că...(îşi
întoarce ochii...)
II : „Doar că”...?
I : (... aţintind privirea fix în ochii interlocutorului
său...)Doar că nu mi s-a mai întâmplat chestia asta până
acum.
II : Adică? Nu înţeleg...
I : (cu un uşor zâmbet pe buze...)Adică, dragul meu,
nu am fost lăsat de capul meu pâna acum... Mi se spunea mereu ce să
fac... eram doar un actor...
II : (uşor ironic...) În fond, lumea e o scenă...
oamenii, actori, nu?
I : (zâmbet englezesc...) Mda...(revenind la subiect...)
Totuşi, ce se întâmplă?
II : (privind în sus)Nnnnu ştiu...
I : (bănuitor...) Chiar nici o idee, domnule?
II : Nu...
I : (renunţând a mai înfrunta cu privirea...) Atunci, nu pot
să spun decât că, pentru prima oară sunt depăşit de
situaţie...
II : Cum aşa?
I : Ei, nu că m-aş lăuda, dar... am rezolvat ceva
cazuri... De fapt, Agatha Christie mi-a făcut un adevărat renume...
II : Sunteţi...?
I : Hercule Poirrot, la dispoziţia dumneavoastră... (mimează o
plecăciune, păstrând totuşi o uşoară ironie în
mişcări...)
II : Nu vă supăraţi, dar... chiar nu
semănaţi...
I : (surprins...)Cum aşa?
II : Aveam altă imagine a celebrului...
I : (flatat şi indignat în acelaşi timp...) Vă rog nu
faceţi confuzie între rol şi actor...
II : (dându-şi seama de cele spuse... )Nu, nu, nu... Nu vroiam
să zic asta, ci...
I : Domnule, sunt aici în calitate de actor, să-mi joc rolul... Ca
şi dumneavoastră, banuiesc... Ceea ce am făcut înainte nu are
legatură cu ceea ce fac acum... sper... sau, cum o fi... bănuiesc
că nu degeaba am fost chemat chiar eu...
II : (zâmbet mirat...) Mda...
I : Adică, autorul trebuie să fi avut vreun motiv special
pentru că m-a chemat tocmai pe mine... Putea să cheme pe oricine
altcineva, sau chiar să inventeze dânsul pe cine dorea...
II : Ăăă...
I : Cu toate astea, nu pot să-mi imaginez unde ar putea fi, sau ce
planuri ar avea... Adică, nu mă simt impulsionat să fac nimic...
Sunt lăsat aşa, pe liber, cum s-ar zice... Dumneata nu?
II : Nu chiar...
I : Sunteţi nou?
II : Se poate spune...
I : Mda...
II : Deşi nu am experienţa dumneavoastra, cam ştiu ce ar
trebui...
I : Mă bucur... (iritat...) Dar chiar nu pricep ce se
întâmplă...
II : (oftează dezvăluitor...) E oră de DCE...
I : (nu a înţeles...) Poftim?
II : Dispozitive şi circuite electronice...
I : Aşa...
II : Ei, e oră... curs, la facultate... Mă plictisesc şi
am zis să mă retrag într-un mic univers de-al meu... Aveam nevoie de
cineva pentru discuţii, şi...
I : (înţelegând...) Dumneata eşti autorul?
II : Da...
I : (foarte iritat...) Foarte bine, domnule, dar nu-mi puteaţi spune
de la bun început?
II : (râzând...)Ei şi tu acuma, care ar mai fi fost farmecul?
I : (nervos...)Păi bine, domnule, dar mie nu mi se pare
normal... Sunt un actor serios, şi nu-mi place să fiu chemat pentru
toate mărunţişurile...
II : (jignit...) Ho, mai încet, că sari din foaie... Stai
calm...
I : (furios...) Nu-mi spune dumneata să fiu calm... Nu-mi plac
lucruri de genul ăsta...
II : (dezamăgit...) Eşti naşpa...
I : Poftim?
II : Nu contează...
I : Domnule, eu refuz să mai iau parte la aşa ceva... Vă
rog frumos, găsiţi-vă alt personaj...
II : Alt actor vrei să zici...
I : Să ştii şi dumneata, marii actori sunt una cu
personajele lor... e definitoriu pentru mine...
II : Iete-te la el... ce fiţe...
I : (supărat...) refuz să mai discut cu dumneata...
II : Beneee...N-o să stau să fiu jignit de un franţuz
nesuferit... (în ciudă...)Mă duc să vorbesc cu Sherlock Holmes...
I : (reacţionând la auzirea numelui...)Ce?...
II : Pa! (în şoaptă...) Naşpetule...